Forta

Azi ti-am redat osteneala.
...In mijlocul acelei captivitati crezi ca ai absorbit tot parfumul Ei.
Toate fanteziile le-ai epuizat intr-un mod superficial in bratele Ei chemate din timpuri stravechi.
In obscuritatea daruirii tale te-ai lasat devorat,creand un spatiu magic.
O magie cu care sa inseli viata.

Dimineata noastra

Azi dansez,ma las mangaiata de valurile soarelui.
O idee m-a tintuit locului...
De fapt este o intrebare simpla
...Am uitat oare cum este daca m-as lasa acoperita de razele soarelui cand dorm,vazand cum e atunci cand ma trezesc?
sa visez ca ma trezesc cu soarele ca imi cuprinde corpul...patruzand in suflet.
sa ma trezesc visand la  raza soarelui ce mi-atinge trupul...patrunzand in suflet.

."Un soare insangerat pe culme nu inseamna neaparat un rasarit"-anonim
"Vazut din spate, orice rasarit e un apus"-proverb arab
"Dimineata aduce speranta
Dupa amiaza aduce credinta
Seara aduce iubire
Noaptea aduce odihna
Iti doresc sa le gasesti pe toate in fiecare zi"

nu esti singur

azi ai venit sa-mi spui ca nu te mai reantorci.
te vad ca un copil care tipa sa se trezeaca dintr-un vis pe care singur l-a creat.
stiu ca nu am fost alaturi de tine,si singur visul te-a insotit...
nu indraznesc sa te trezesc,caci e prea frumos.
stau langa tine si iti ascult freamatul,care ma-ncanta armonios.
pasii tai sunt asa de dulci,i-as saruta...si-asa de rari...
fiecare lacrima parca mi s-ar rupe din piept.
lacrima rece,neinsotita in inima mea,ce ti-ar spala chipul infierbantat de dor.

te intreb daca ma simti in vantul dogoritor al dorintei tale.
dorinta iubirii tale...
dorinta ce te cheama.
imi spui ca iubirea ta e un copac in care nu voi reusi vreodata sa ma urc.
sa ma las imbratisata de ramurile sale...
am adunat fiecare frunza cazuta la pieptul meu,si am transformat-o in sentiment.
un sentiment cu care am mangaiat cu privirea, stelele ce parca se ascundeau printre ramurile acestui copac.

de ce incerci sa imi contrazici trairea care m-a insotit toata viata?
tu sti ca ea m-a adus la tine?
de ce imi spui ca nu ea m-a chemat la tine?
stiu ca ea nu mai are cale de intoarcere...nici frumusetea mea...
te iubesc cum sentimentul isi iubeste clipa desprinderii din piept,din cerul plin de stele...

realitate si inca o iluzie

azi mintea mea e confuza.
e bine asa,caci ma lasa in pace cu interventile ei.
sufletul meu imi scrie o scrisoare.
acelui barbat ii e dor de mine,imi e prieten si e pura creatie.
eu...il las sa ma surprinda,cu toate ca imi placea ca eu sa fiu surpriza.
il las sa mi se daruiasca,chiar daca eu imi doream sa-mi regasesc in mine daruirea.
o sa creez o realitate in care daruirea lui sa para a fi a mea.
cand trupul sau ma va acoperii,el va crede ca eu l-am chemat sa il mangai.
cand el imi va studia cu sarutul lui maruntisurile neatinse din mine,el va crede ca atingerea noastra este descoperirea mea.
cand el va fi purtat de pasiune inspre mine,nici nu va sti ca gingasia il va readuce inspre el.
el e sigur de ceea ce face,dar nici nu realizeaza in ce s-a bagat.
raceala mea nu il sperie...zici ca se bucura ca un copil ca de o inghetata.
savureaza calmul meu pana la ultima picatura.
simte cum ma topesc.
cu ochii inchisi,apasa senzatia ce strange cearceaful in palme.
nu mai stie ce sa creada,ce i se intampla...i-am luat fiinta,cu ajutorul trairilor lui,si l-am dus in centrul fiintei mele,sa stea acolo nemiscat impreuna si cu mine,un pic speriata.
fiinta mea ii mangaie tot corpul,cu noi doi in centrul ei.
fiecare miscare si dorinta a lui,nu mai sunt secrete pentru mine.
il patrund din ce in ce mai adanc si il duc cu mine sa ii arat ce frumoasa sunt in creatia lui, ce o credea ascunsa privirii mele.
-tu chiar esti tot timpul in gandurile mele?
-da,caci nu am unde sa ma duc.
-pai,eu te imping mereu spre tine.
-eu nu exist,din prima clipa cand ne-am atins.
-si tu cand vei mai exista.
-atunci cand nu mi te vei mai darui.
-de ce?
-atunci cand tu te daruiesti,te daruiesti tie...eu dispar,si totusi te urmez.

suflet ratacit

azi mi-am vazut iar sufletul...
si brusc am vazut imaginea sufletului pereche.
exista el oare?-prima intrebare.
nu cumva e sufletul meu ce am cautat?
am simtit iar cum inima mea plange,si cum acele lacrimi raman acolo...
mai,dar faza asta am mai patit-o...
ceva din mine a adresat atunci o chemare...si un suflet a auzit.
acel suflet mi-a adus ce avea de adus si a plecat.
sa fie chiar asa de usor sa ai un suflet aproape?
adresezi o chemare si gata?

erotica... woman... the voice

azi cu greutate imi priveam iubirea.
era un val imens,si l-am lasat sa-mi strabata fiinta.
dorul era si el prezent in aceste miscari ametitoare.
simteam acea durere care te face sa alergi dupa nevazut.

am pus ochii lui albastrii,drept oglinda.
el nu era langa mine in masina.
se innoptase deja si copilul meu dormea pe bancheta din spate.
copilul meu visa,iar eu visam cu ochii deschisi la acel barbat.

acel val era prea puternic pt a-l tine cu mine in acel moment.
am inchis ochii si i-am dat zborul in aer.
eram asa de aproape de locul unde el locuia...
am recunoscut intersectia strazilor,mi-am amintit numele cartierului si parca fiinta mea adunase totul in palma si mangaia.
acel val de iubire ii soptea lui.
si maine va urma urmatorul val,si mai puternic.
totul in mine creste fara oprire...femeia trezeste femeia,
...vocea fiintei mele cheama si-ndruma iubirea,
...si ma trezesc intr-un amestec,din care fiecare por al pielii mele scoate un sunet la urechea ta.

dor si trandafir

azi am avut iar senzatia aia de nou.in tot ce fac,mereu am senzatia aia.trece saptamana si eu nu i-am mai vazut privirea aceea amestecata cu albastru si verde.privirea lui detine apele verzi si cerul albastru curat.ce este intre ele si dincolo de ele,eu stiu.aceea senzatie de nou imi aduce aceasta vedere.
cu el nu mai mi-a fost dor de mine.
cu el am simtit cum ma topesc in mainile lui,si devin eu.
eu, ce ii imbratisam iubirea.
eu ce, ii mangaiam tresarirea.
i-am promis ca-i voi oferii incredere si ca maine voi fi la fel:
topita in palmele lui,una cu linia vietii lui.
se pare ca asa se intampla,in fiecare zi de cand l-am intalnit si nu l-am mai vazut.
acum tin in mana o lumanare,din seara cand am facut amandoi dragoste.
lumanarea aprinsa miroase asa aprins a trandafir,a dulceata de trandafir.
stiu ca in ziua cand trebuia sa ne despartim,un prieten i-a zis incantat daca vrea miere de trandafir.eu am tresarit,si m-am abtinut in ultimul moment sa nu exclam: vreau!
el nu a vrut,...poate e mai puternic decat mine sau poate are alte prioritati stabilite.
nu am vrut sa-i spun ca mi-ar place sa mananc clatite cu miere de trandafiri.
nu as fi vrut sa sune ca o invitatie,pt a-l pune pe el in situatia de a-mi zice ca e putin posibil sa-mi satisfaca cererea.
dar ce a satisfacut el in mine!...
imi era dor de el in seara aceea,si m-am gasit pe mine.
ce poate fi mai minunat?!

chemari

puneti prima si ultima melodie in acelasi timp,apoi da drumul la a doua melodie,stingand-o pe prima.daca le pui pe toate trei sa cante,ai tendinta de a le asculta separat.da muzica la volum ridicat.

teren neutru

azi,barbatul cu ochii caprui mi-a simtit adierea sufletului aproape.
tocmai venisem in Bucuresti sa inchei vizita sufletului meu in inimioara lui.
l-am golit treptat de mine,pt sa-mi placa iar de el asa cum il cunoscusem.
el a asteptat mult si cuminte sa-i vina randul.
stie ca posibilitatile nu mi-s limitate cu el,si totusi asteapta ca un muritor de rand sa ajunga la mine.
cum sa spun oamenilor, ca testarile de teren cu mine sunt inutile?
terenul nu exista,e gol si intuneric.

depasirea zilei de ieri

azi mi-am incarcat dragostea la drum cu un necunoscut.
am baut o cafea,am vorbit cu el vrute si nevrute.
ajunsa la hotel,m-am dezbracat si m-am intins pe covor...lasand veselia sa-mi sarute trupul.
la dus am lasat inversunarea sa-mi sarute clitorisul,iar mintea am lasat-o sa bantuie nopti de suflet.
el m-a sunat cuminte,exact dupa ce imaginatia a scapat dusul din mana.
mi-a zis ca va lua niste vin,iar eu i-am spus ca mi-a fost lene sa imi cumpar lumanari.
ne-am asezat amandoi pe covor,savurand vinul bun.
privind focul lumanarilor,ne spuneam unul altuia cuvinte dincolo de cuvinte ce dezvoltau magnetismul ce il constatasem amandoi din prima clipa cand ne-am vazut.
atunci cand ne-am baut cafeaua,lui ii se vedea vibratia din corp,iar eu o adunam in inima mea ca o pofticioasa.
in camerea de hotel cand imi vorbea,inima nu imi mai batea asa tare,ci parca emana senzatii,orgasme.
pana cand...el a inceput sa imi mangaie parul.
vorbeam si simteam ceva,dar totul s-a oprit cand i-am vazut mana cu coada ochiului cum imi mangaia parul.
da,timpul se oprise!
iar el inca nu cunostea ceea ce putea cunoaste fiindu-mi aproape.
clipa a stat un pic in suspensie pana ne-a atras buzele sa se lipeasca,gurile sa-si daruiasca caldura,limbile sa uite rostul vorbelor si sa guste pasiunea simturilor.
corpul meu a devenit fara amanare mangaierea lui.
sarutul lui ii soptea corpului meu chemarea din interiorul lui.
aveam simturile hiper ascutite care se invarteau in jurul nostru.
pe unul il punea mai arcuit,pe celalalt mai ferm.
lungeam amandoi ceea ce era deja,pt a-i savura proprietatile.
indoiala nu mai incapea in noi,si ma intrebam de ce imi pare totul nou,dar care traisem deja cate un pic singura.

copilul invata sa minta?

azi m-am simtit tare bizar...ca un copil care e obligat sa minta.
nu stiu exact care era minciuna,dar vedeam clar ce se petrece in mine.
in mine clocotea ceva caruia nu puteam sa ii pun limite.
stateam cat mai nemiscata pt a nu-mi trada minciuna.
lucrurile se desfasurau asa de armonios in mine.
eram in armonie...dar mai era minciuna aceea care eram obligata sa o expun ca ceva real ce el isi dorea.
nu ma intereseaza prea mult aceea imagine/minciuna si faptul ca trebuia sa o sustin.
am stricat de multe ori imaginile false pe care altii si le faceau,ca un copil ce stia sa se joace cu focul.
azi... doar pt un sarut am stat cu totul in mine.
am stat cuminte in mine,unde el intrase ca unic vizitator pt prima oara in viata mea.
cum sa ii spun lui ca eu stiu doar ce pot face azi,ca in viitor sunt inexistenta?
minciuna imi arata o alta ea,cea de maine....eu nu sunt aceea.
tu mi-ai zis ca nu poti ceva frumos ce pot eu,iar eu nu pot sa simt dincolo de acum.

sa-mi fie dorul realizarea?

azi dorul de a iubi,m-a facut sa realizez cat de mult imi lipseste propria fiinta.
am tot dat cu disperare sa multumesc multimea de nemultumiti si...am uitat sa-mi dau mie.
lacrimi,dupa atata timp trecut,au inceput sa-mi curga timp de 2 minute.
lacrimile s-au oprit in mod neasteptat si aveam senzatia ca fiinta mea ramasese blocata cu lacrimile inca miscand in palma.
aveam impresia ca iesisem dintre doua cartoane care ma comprimasera de-a lungul timpului.
stateam pe sala casei de la tara si exclamam inmarmurita:oh ce te-ai jucat minte cu mine,cat m-ai chinuit,de cate ori ma speriam cand vedeam ca incep sa cred ca nu mai pot si ca nu mai exista inca o alta data!!
parca nu stiam ce sa fac,ce sa fac cu lacrimile care fiinta mea parea ca le tine siderata in palme.
am stat mult asa,pe canapeaua de pe sala.priveam cerul si primeam senzatile ce se miscau sub el.
mi-am auzit cuvintele vreau sa iubesc,spuse de gandurile mele stranse laolalta,in tot vazduhul inconjurator.
senzitiv,am crezut ca simt ca ceva mai puternic decat mine,care imi spunea:nu stii tu ce te asteapta,esti mai mult de-atata,fi fara teama.un raspuns sau erau ca niste sentimente venite de nicaieri.

pasiune si incredere

azi gata,m-am saturat de pasiunea din mine si de alte alternative.
vad mereu ca e ceva dincolo de acestea ce sta pe loc,ca la panda.
o secunda de uitare si hop....ma-nvaluie.
sa-mi fie frica?nu,caci intai vreau sa aflu ce-mi e.
stiu ca nu-mi e destinat numai mie,dar altii imi cer doar alternative.
pasiunea parca mananca dintr-o bucata materiala foarte subtire...si lasa gauri,hauri.
tu te plimbi pe-acolo cu incredere,dar daca cazi intr-o gaura...nici nu stiu unde vom ajunge.
ce garantie de intoarcere sa-ti dau?