nu stiu exact care era minciuna,dar vedeam clar ce se petrece in mine.
in mine clocotea ceva caruia nu puteam sa ii pun limite.
stateam cat mai nemiscata pt a nu-mi trada minciuna.
lucrurile se desfasurau asa de armonios in mine.
eram in armonie...dar mai era minciuna aceea care eram obligata sa o expun ca ceva real ce el isi dorea.
nu ma intereseaza prea mult aceea imagine/minciuna si faptul ca trebuia sa o sustin.
am stricat de multe ori imaginile false pe care altii si le faceau,ca un copil ce stia sa se joace cu focul.
azi... doar pt un sarut am stat cu totul in mine.
am stat cuminte in mine,unde el intrase ca unic vizitator pt prima oara in viata mea.
cum sa ii spun lui ca eu stiu doar ce pot face azi,ca in viitor sunt inexistenta?
minciuna imi arata o alta ea,cea de maine....eu nu sunt aceea.
tu mi-ai zis ca nu poti ceva frumos ce pot eu,iar eu nu pot sa simt dincolo de acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu